Decor, eleganță, stil – Cămașa femeiască tradițională de Margău

/în /de

Comună de munte, aşezată la poalele Vlădesei, în Nord-Vestul Transilvaniei, Mărgăul face parte din zona Munţilor Apuseni, subzona Mocănimea Gilăului sau Depresiunea Huedin-Călăţele. Regretatul cercetător Valer Butură surprinde succint, astfel, caracteristicile geografice ale zonei : ”culmi mai scunde, cu pante domoale, intens despădurite, terasate pentru culturi, şi pante mai repezi, împădurite”.

Atestat documentar deja la 1427, satul Mărgău avea ca profil ocupațional cultivarea pământului, creșterea animalelor și prelucrarea lemnului. Industria casnică textilă era bine reprezentată, femeile zonei fiind renumite în confecționarea diverselor țesături și a pieselor de port de înaltă calitate. Ca în alte sate de munte, locuitorii plecau sezonier, ca zilieri, în zonele mai joase, la secerat și la culesul porumbului. Printre ocupațiile apărute la începutul secolului al XX-lea, menționăm practicarea ambulantă, pe scară largă, a meseriei de geamgiu.

Modul tradițional de viață descris a dat naștere unei culturi materiale caracteristice. Muzeul Etnografic al Transilvaniei găzduiește peste 1500 de artefacte care îl ilustrează, piese ajunse aici grație donației unei localnice inimioase și cu un simț civic dezvoltat, învățătoarea Maria Panea.

Maria Panea, cunoscută de consătenii ei ca Mărioara Dedii Fanului sau Domnişoara Dedii, s-a născut în anul 1920, în comuna Mărgău.

 

Citește articolul în Revista de Lingvistică și Cultură Românească nr. 13/2017
Autor: Tekla Totzegi