Din plevărie, din podul casei de peste 200 de ani

Întotdeauna am iubit satul natal, cu oamenii lui gospodari, harnici, înțelepți, meșteri neântrecuți în diferite domenii, m-au impresionat obiceiurile și tradițiile lor, modul de viață, portul popular.

Revenită acasă după facultate, am avut un scop: să fondez un muzeu de etnografie, să îmbrac o Casă mare cu zestre de pe timpuri, să improvizez o ogradă țărănească de demult, să readuc trecutul istoric al satului la timpul prezent. Muzeul a pornit din gospodăria socrilor: din plevărie, din podul casei de peste 200 de ani, din lada de zestre a soacrei. Muzeul de acasă a fost adus la școală, unde activam ca profesoară, mai aproape de copii, iar la 1 septembrie 1986, ușa muzeului s-a deschis pentru toți doritorii de a afla: cine au fost strămoșii noștri, cu ce se ocupau, cum se îmbrăcau, ce obiceiuri și tradiții aveau, cum le erau casele etc.

Citește articolul în Revista de Lingvistică și Cultură Românească, 17/2018

Autor: Eugenia Clașevici